I riro na teie tiare mā’ohi ‘ei
 tumu tiare herehia e te mau atua. Tē fa’ati’a nei teie ‘ā’ai e mea nāfea te rirora’a mai teie tiare ‘ei tiare ra’a.

Te rahura’ahia te tiare ra’a

Nā te atua Atea i rahu i te tiare mā’ohi. Mā te tauturuhia e te atua Tāne, atua nō te purotu. ‘E ua riro taua tiare ra’a ‘ei tao’a nounoura’a ‘e ‘ei mārōraa i roto i te ra’i. I te itera’a Ta’aroa, ua pi’i ‘oia ia Atea ‘e ia Tāne. ‘E ua parau atu ra :
« ‘A fa’aite mai na ‘ōrua iā’u i teie ‘ohipa fa’ahiahia roa. O te fa’atupu nei i te nounoura’a i roto i tō’u nei patireia ».

‘Ua fa’aite ihora Atea i taua tao’a ra. Nō tōna ho’i purotu rahi, ua parau iho ra Taaroa :
« O te tao’a purotu roa a’e i te mau mea ato’a tā’u i rahu. »

‘Ua tāhopu atura te tao’a mai te hāviti i mua ia rātou. ‘E ua parau atu ra Taaroa iā na :
« Tē haamaita’i nei au ia ‘oe i rotopu i te mau mea ato’a 
tā’u i rahu. Tē fa’aoti nei au ia ‘oe ‘ei ari’i vahine nō te mau mea ato’a ».

‘Ua parau a’era Ta’aroa ia Atea ‘e ia Tāne :
« ‘A rave iāna ‘e ‘a haere i rāpae mai i te ‘ahuru o te ra’i ».
Nō te tu’ura’a iā na i te hō’ē vāhi pāpū. ‘Ua pi’i atura
 Atea ia Ro’o. ‘O Ro’o te hō’ē o te mau atua tumu ‘e ua fānauhia ‘oia e te ho’ē rūpehu. ‘Ua topahia tōna i’oa ‘o Rūpehu 
Taota’a.

Tē rahura’ahia te mau mea ato’a

I tera tau ‘o Rua-Tupua-Nui te tumu o te rahura’a. ‘Ua rave ‘oia ia Atea ‘ei vahine nā na. E mana rahi tō Atea mai te hitia’a o te rā ‘e tae atu i te
to’o’ā o te rā. Mai te fenua atu ‘e tae atu i ni’a i te ra’i. ‘Ua ‘ī te reva i tōna varua mana.
‘Ua rahu Atea-o-Nui i te mau feti’a o te ra’i. Mai te mau feti’a pao, te mārama ‘e te
reva tā’ato’a. Tei te pae apato’a te ‘āva’e ‘e te mau ta’afetū i te vaira’a.

‘Ua topahia iho ra te i’oa ‘o Tumu nō te vata.
‘Ua fa’ata’atahia ihora Atea ‘e te mana fa’atere.’Ua fa’ahotu rāua i te fenua ‘e te reva mā te
fa’ata’a’ē i te ao o te pō. ‘Ua tupu te uru rā’au ‘e te tumu rā’au ato’a. ‘E ua fā mai te ora i ni’a i te fenua ‘e i roto i
te tai.

E ‘imi i te rāve’a ia ora te tao’a purotu, te Tiare ra’a

‘E nō te mea ho’i nā Atea i rahu i nā hoho e toru:
– Rani-Pō, te tuha’a taotao i raro i te papa o te tai.
– Rani-Mārama, te tuha’a o te ao mārama. Te ao tā tātou e ora nei.
– Rani-Reva, te tuha’a o te reva. Nohora’a nō te mau manu ‘e te mau atua o te ra’i.

‘Ua pou ‘oia i roto i te Rani-Pō, i raro i te papa
o te tai. Nō te ‘imi i te rāve’a ia ora te tao’a nātura ra i roto i te rima o Rūpehu. ‘Ua haere ‘oia e fārerei i te ari’i vahine o te mau meherio tei
pi’ihia o Mihia-i-te-Tai. ‘Ua ta’oto na ‘o Mihia-i-te-Tai ia Rā-Hotu-i-te-Ra’i, te tamaiti o te Rā.

‘Ua ani Atea i taua ari’i vahine ra :
« E ti’a ānei ia ‘oe ia amo i roto i tō tino i te tao’a purotu roa a’e tā te mau atua i rahu. »

‘E i te reira taime ua ha’amana’o o Mihia-i-te-Tai i te mau parau a Rā-Hotu-i-te Ra’i :
“E riro tā tāua tama ‘ei
tao’a purotu roa a’e i te ao nei. E rahi te here e ‘itehia i roto i
tōna ‘ā’au. E riro ‘oia i te ‘ōpere i tāua here nō te tahi pae. E riro ato’a
’aia ‘ei tao’a nounoura’a ‘e te mārōraa nā te mau atua”.

Te fāri’ira’a Mihia-i-te-Tai i te amo i te tao’a purotu

‘Ua tahe marū noa te roimata i ni’a i te pāpāri’a o Mihia-i-te-Tai. ‘E ua fārii o Mihia-i-te-Tai ia riro mai ‘oia ‘ei metua vahine nō teie tao’a pūpūhia mai e te mau atua. Ua ‘ī roa Atea i te ‘oa’oa. Nō te mea ua ‘iteahia iā na te
tahi ta’ata tei fāri’i i te amo i tāna hua’ai.

‘Ua pi’i atura Atea ia Ro’o e fa’aho’i mai i te tao’a. ‘E ua tu’uhia ihora i roto ia Mihia-i-te- Tai.

– ‘Ua parau ihora te
meherio :
“O vai to na ioa”.

– ‘Ua parau atura Atea :
“E topahia tōna i’oa ‘o Aho Purotu”.

‘E i te reira taime ua ho’i Atea i roto i te Rani-Pō. Nō te ho’ira’a i roto i te ‘ahururaa o te
ra’i i reira ‘oia e pārahi ai. ‘Ua tia’i Atea e rave rahi ‘āva’e i muri a’e. ‘Ua ho’i fa’ahou mai ra ‘oia. Mā te ‘āpe’ehia e te mau feti’a o te reva, o fetià pao ‘e o mārama.

Te tanura’a i te tiare ra’a i roto i te repo fenua

Tei ni’a Mihia-i-te-Tai i te fenua i te tia’ira’a ia rātou. ‘E ua ‘ōteo mai ra taua tao’a ra. ‘Ua pi’i atura Atea ia Pū’ahiohio nō te heru i te fenua. ‘Ua heru Pū’ahiohio i te hō’ē ‘apo’o
i roto i te fenua. ‘Ua mahiti atu ra te tao’a mai roto
mai i te rima o Mihia-i-te-Tai. ‘Ua tu’uhia te tao’a i roto i te te repo fenua. Te pitira’a ia o tōna
metua vahine.

‘Ia oti te ‘ohipa, parau atura Atea :
« I teie mahana, ua riro teie tao’a ‘ei tumu tiare. E vai noa te vārua o te mau atua i roto iā na. Te mau ‘ōteo mātāmua ‘e tae noa atu i te maha o te ‘ūmoa, o te
mau atua ia te fatu. Te toe nei e ono tiare. O te ta’ata
ia te fatu ».

‘Ua tupu ihora taua parau ‘e ua parau fa’ahou a’era ‘oia :
« I teie taime tei roto te tiare ra’a i te repo fenua. ‘E’ita ia ‘oia e  pi’i-faahou-hia o te Aho Purotu. Tē topa nei au i tōna i’oa “te Tiare a te Nūnaa Mā’ohi ».

 I teie mahana, ua riro te i’oa o teie tiare ra’a, ‘ei tiare 
tahiti.


Teie mai te tahi mau pāpa’i i ni’a i te tiare tahiti nā roto i te reo tahiti : Tiare mā’ohi, te ari’i vahine o te mau Tiare Tahiti ato’a


Commentaires

Sources :

Charles Teriiteanuanua Manu-Tahi : La fleur polynésienne dans l’histoire et la légende. Te Tumu o te hiroa ma’ohi. 1987
Hurihia e  Tevaatua Aiarii nā roto i te reo tahiti