« Tē tanu nei au i tō’u rima i roto i te repo o tō’u mou’a. E puā mai ’e e au tōna tiare i tō’u rima mahora noa ». Teie te ’ā’ai nō te tiare ’Apetahi, hō’ē tiare ’ōtahi i roto i te ao.

Tia’itau, te mo’otua ’o Tauarii tāne rāua ’o Tauarii vahine

’Ua noho ’o Tauarii, tāna vahine ’e tā rāua tamahine ra ’o Vahine Moea i Ra’iātea.’Ua haere ’o Vahine Moea, taure’are’a tamahine ha’aviti mau, e oriori i te ’ōutu nō Tonoi i te hō’ē ahiahi. I reira, ’ua fārerei ’oia i te hō’ē ta’ata rava’ai nō Taha’a, ’o Ari’ifaite tōna i’oa. Ani atu ra te taure’a tāne i tōna rima. I te taime a fa’aro’o ai tō rāua nau metua tāta’itahi, fa’aineine atu ra i te ‘ōro’a ’e fa’aipoipo vave a’e ra.’Ua noho rāua i Ra’iātea i pīha’i iho i tō Vahine Moea metua. Tau matahiti i muri iho, ’ua pohe ’o Tauarii ma. Fānau mai ra ’o Ari’ifaite ‘e tāna vahine i tā rāua tamahine o tei topahia te i’oa ‘o Tia’itau.

Te ha’api’ira’a ’o Tia’itau

Ho’i atu ra ’o Ari’ifaite i te fare nō te fa’a’ite atu i tāna vahine. Nā’ō a’e ra iāna: «  E haere tāua e noho i ’Opoa, i reira te mitionare e noho ra. »Ia ha’api’i ’o Tia’itau i te pī’āpā ‘e te pāpa’i. ‘Ua parau tāna vahine, ‘a haere nā mua ’ōna ana’e nō te patu i te fare ’e ho’i mai ai e ti’i ia rāua. O tāna ïa i rave. ’Ua ’āpe’e iho ā ’o Tia’itau i te mau ha’api’ira’a. ’Ei vahine, ’ua fārerei ’oia i te ari’i Tamatoa ‘e riro atu ra ’ei vahine nāna.

I te hō’ē mahana, haere atu ra ’o Ari’ifaite e tautai. I tōna ho’ira’a mai, fa’aro’o a’e ra i te hō’ē parau ’āpī fa’ahiahia mau, hōhia i te motu ta’ato’a i raro a’e i te hau o te ari’i Tamatoa : « tē vai ra hō’ē mitionare i te fenua, ’o Tihoni Viriamu (John Williams). Tē ha’api’i nei ’oia i te pī’āpā ’e te pāpa’i. »

E  ’āpe’e te ha’ari iā’oe !

Tau taime i muri iho, ’ua ani te ari’i Pōmare nō Tahiti i te ari’i Tamatoa e ’amui iā na i te tama’i nō Fei Pi. ’Ua fa’aru’e te ari’i i te fenua nō Ra’iatea nō te haere i Tahiti, ’āpe’ehia e tāna mau ’aito. Mā te aroha i tāna Tiaitau, ’ua ani ’o Tamatoa ’ia fa’aea noa ’oia i tōna fare ’e ’ia tīa’i noa iā na. ’Ua pāhono  atu ’o Tia’itau, tē  hiro’aro’a nei  ‘ōna ē, teie te taime hōpe’a rāua e fārerei ai , ’aita ’oia e ho’i mai. ’Ua pāhono ’o Tamatoa iā na, ’ua  ‘ āpe’ehia ’ōna e tāna mau ’aito pūai roa a’e o tei pāruru māite iā na.

Nā’ō atu ra ’o Tia’itau e rave ’ōna i te hō’ē ha’ari, tē vai nei i pīha’i iho i tō ratou nohora’a ; e haere ’oia i ni’a i te mou’a nō Temehani averi’i ’e mai reira, e nehenehe ’oia e moemoe i tōna ho’ira’a,’e hau atu ā, tōna revara’a i Tahiti.

Te parau hōpe’a a Tia’itau

’Ua parau ’ōna :

« E tu’u vau i te ha’ari i roto i te  ‘āpo’o nō ’Āpo’o hihi ’ura. E haere teie ha’ari nā raro i te fenua ’e fā mai i pīha’i iho i te miti, i te puna nō Piha ‘ura. Mai reira, e pāinu haere noa ’oia mā te ‘āpe’e atu iā’oe. Mai te peu e po’ihā ’oe, a rave i te ha’ari, a fa’a’āpo’o ’e ‘a inu i tōna pape. ‘A  tāpiri i tō’oe vaha i te ha’ari, e ’āpā ’oe i ā’u … »

’Ua hi’o rāua iā rāua, ’āpā ’e ta’a atu ra.

E au te tiare i tō’u rima mahora noa!

I ni’a i tōna ’e’a, nā te mou’a, ’ua fa’aeaea ’ōna i te hō’ē ana o tāna i pi’i : te ana nō Torea. ’Ua topa te mahana, ta’oto atu ra. I te po’ipo’i a’e, ’ua pa’uma fa’ahou ’o Tia’itau  i te mou’a ’e tae a’e ra i te mato nō Tarei, hi’o atu ra i Taputapuatea ’e i Te ava mo’a. Parau atu ra : «Auē, tē ’anapa nei tā‘oe hoe i ni’a i te mahana e tā’u here iti ē ; tē ’anapa nei i roto i te hu’a o te ’are. »

Tāmau noa atu ra i tōna tere ’e tae roa atu i Vai’umete. Horoi i tōna mata, hopu i te vai haumārū ’e inu i te pape nō Vai’umete. Pa’i’uma fa’ahou ai i te vāhi ra nō ’Āpo’o hihi ’ura. Tu’u atu ra i te ha’ari i roto i te ‘āpo’o, ti’a i te pae ’atau, hi’o fa’ahou i Taputapuatea.

’Ite a’e ra i te va’a tau’ati a Tamatoa ’e parau atu ra :

« ’Auē ta’u here, tē ’anapa nei tā’oe hoe i ni’a i te mahana i roto i te hu’a o te mau ‘are. Tē tere nei tō’oe va’a tauati i roto i te mau ’are. ’Auē ! tē māuiui nei tō’u māfatu e tā’u here! Tē tanu nei au i tō’u rima i roto i te repo o tō’u mou’a. E puā mai ’e e au tōna tiare i tō’u rima mahora noa. Nā teie rima,’ei tiare i teie nei, e aroha iā‘oe e tā’u here iti e. ’A haere ra e ta’u here iti e, ’e ’a ho’i mai, ’a haere e tā’u here ’e ’a ho’i mai iā’u nei ra. »

Hi’o a’e ra i te ’Āpo’o hihi ‘ura, e fa’atopa atu ra iāna i roto nō tōna ’oto iti rahi o tāna e ‘ore e nehenehe e fa’a’oroma’i mai te peu e fa’aro’o ’oia i te pohe o tāna tāne o tāna e here nei.

Tē vai nei te puna nō Piha ’ura i te roto i mua i te hōtera tahiti ra nō Hawaiki Hotel, tei pi’ihia i teie mahana te Black pearl Resort.

Commentaires

Sources :

’Ā’ai pūpūhia e FAAEVA Félix , hurihia e TERE Heremiti
Légende du tiare Apetahi en français.
Association Tuihana , Sauvegarde du patrimoine naturel et culturel de l’île de Raiatea