I te taera’a te Evaneria i Rurutu i haruhia ai Hina te vahine taehae hope’a. E ‘ai ‘oia i te ta’ata. ‘E tei roto ‘oia i te tahi ta’oā mato ‘ite ‘orehia na e te ta’ata i te nohora’a. E tino ri’ari’a mau tō teie vahine taehae. ‘Aita roa ‘oia e hina’aro i te tomo i roto i te tahi orara’a ‘āmui, i te vāhi i reira te ta’ata e ‘ahu ai i te ‘ahu. E noho ‘oia i ni’a i te mōu’a i roto i te ana pi’ihia te Rua o‘ina.

E mo’emo’e te mau tamari’i i Rurutu

I te tau ‘o Hina e mo’emo’e noa na te mau tamari’i ‘e te mau ta’ata pa’ari. ‘E ‘aita roa te toetoe a’e o tō rātou tino e ‘ite fa’ahouhia. Noa atu te mau mā’imira’a a te ‘ōpū feti’i, ‘aita roa rātou i ‘ite-noa-hia a’e.

A nu’u noa atu ā te mau mahana, e ho’i noa mai te māna’ona’o i roto i te ferurira’a. ‘Ia tono ana’ehia hō’ē tamari’i e ti’i i te ‘ā’eho i ni’a i te mou’a. I muri mai, ‘e’ita roa tātou e ‘ite fa’ahou iā na. E ravehia te ‘ā’eho nō te hāmani i te mau rama nō te tūrama i te haere’a i te pō. Tera ra, mai te peu e toru tamari’i te haere, e ho’i mai ihoā ia rātou ‘e tā rātou ‘ā’eho. ‘E hō’ē ā huru ato’a ho’i nō te ta’ata pa’ari.

Māna’ona’o noa ai te mata’eina’a i tei mo’e, ‘a tāmau noa ai Hina i te ‘ai i te ta’ata. I mua i teie pe’ape’a, ‘ua ‘ite te ta’ata rurutu ē e ta’ata ‘ino te vai nei i ‘ō. ‘Aita roa ra rātou i mana’o ē te ora noa ra te tahi ta’ata taehae i ni’a i te fenua.

Rave rahi matahiti tō Hina ‘ai-noa-ra’a i te ta’ata ’e ‘aita roa te mata’eina’a e ta’a fa’ahou e nafea ra. ‘Ua fa’aea rātou i te mā’imi i te feia mo’emo’e. ‘E i muri mai ‘aita roa rātou i tāu’a fa’ahou i te parau nō te mo’era’a o te tahi ta’ata.
‘Ua ‘opani te ari’i i te tamari’i e ti’i i te ‘ā’eho i ni’a i te mou’a. Tera ra, te tahi noa mau ‘utuāfare tei fari’i i tāua anira’a.

Te pura ra te tahi auahi i ni’a i te mou’a

‘Ia tae i te tahi pō haere atura te tahi pupu ta’ata e tāi’a i te mana’a. ‘Ua fa’aineine ihora ia rātou ‘e haere atura e tāi’a. I tō rātou tāi’ara’a ‘ite atura te tahi ta’ata rava’ai i te tahi auahi i ni’a i te mou’a. Parau iho ra i tōna mau hoa :

 « E aha ho’i teie ‘ohipa maere e vai ra i Taatioe ? E auahi ‘aore ra e auauahi ? ».

‘Ite ihora te tahi ta’ata rava’ai ē ua pau te ‘ava’ava a te tahi atu ta’ata rava’ai. ‘E teie tā rātou e ‘ite nei ‘e’ere i te auauahi e auahi mau rā. ‘Ua tāmau rātou i te taime ‘e te vāhi a ‘ite ai rātou i tera ‘ohipa. ‘E’ere roa atu i te tahi auahi rahi, nō te mea e ‘autahu tā rātou i ‘ite.

‘E’ere i te ta’ata, ‘e’ere i te ti’aporo, e vahine taehae

Haere atura rātou i roto i te ana. ‘E tuō a’era te tahi o rātou ē : « E ‘āpo’o hōhonu mau tō ‘onei ! ‘A amo mai na i te auahi ‘ei tu’amara’a ». Tomo atura ‘oia i roto i te ana ‘e ‘ite atura ‘oia i te tahi tino ta’ata. Tuō ihora tāua ta’ata ra « E ti’aporo teie ! ». ‘E horo atura mā te ri’ari’a.

I tera taime, tae mai nei te mau ti’a ve’a o te mata’eina’a ‘e maere ihora rātou i te ‘itera’a i taua ta’ata i te horora’a : « E aha ‘oe e horo ai mai tena ? ».

Teie tāna pāhonora’a : « E ta’ata tō roto, mai te peu ‘e’ere i te ta’ata, e ti’aporo ia ».
‘Ua fā’ao a’era te hō’ē ti’a ve’a i roto i te ana. E tuō a’era : « ‘E’ere i te ta’ata, ‘e’ere ho’i i te ti’aporo, e vahine ra ».

‘Ua ani atu ra te mau ti’a ve’a i tāua vahine e aha tāna ‘ohipa i roto i teie ana. ‘Aita roa taua vahine i pahono, ‘ua fa’a’ohu noa ‘oia i ni’a iā na iho, ‘ua haere nā te tahi poro i te tahi ‘e parahi atu ai mā te hi’o i teie mau ta’ata i mua iā na.
‘E mai te reira tō rātou ‘itera’a e vahine taehae teie. Nā mua roa, ‘ua mana’o rātou ē e vahine tumu teie nō Rurutu tei fa’ariri i tāna tāne ‘e tei haere e tāponi i ni’a i te mou’a. Tera ra, e mea ta’a’ē roa tōna manimani rima ‘e tōna huru ‘ahura’a iā na i te mau vahine nō te fenua, ‘e nā te reira i ha’apāpū ē e vahine taehae ihoā teie.

Te harura’ahia Hina te vahine taehae 

Feruri ihora te mau ti’a ve’a i te rāve’a nō te harura’a i tāua vahine taehae ra. Tū ihora te mana’o o te tā’ato’ara’a e haru iā na mā te fa’a’ohipa i te ‘ūpe’a. ‘Amui atura rātou i roto i te mata’eina’a nō te fa’aara i te nūna’a. ‘Ua ta’a maita’i ia rātou i teie nei ē ‘o Hina te tumu o te mo’emo’era’a o te mau tamari’i ‘e o te mau ta’ata pa’ari i te mātāmua ra.

‘Ua hiro te nūna’a i te mau ‘ūpe’a i te taura ‘aha ‘e i te taura pūrau. ‘Ia piri i te topara’a mahana, tahu atura te tahi mau ta’ata i te auahi i mua i te ‘uputa o te ana, ‘e ua taora ato’a te tahi i te mau rā’au tei ‘ama i te auahi i roto i te ana. I tera taime tō Hina ti’ara’a i ni’a mā te māta’ita’i i te purapura auahi e topa mai i ni’a iā na.

‘Aita roa i maoro tō te nūna’a tia’ira’a, horo maira Hina i rāpae ‘au i te ana ‘e ‘ou’a a’era ‘e topa a’era i roto i te ‘ūpe’a. Tāvirivirihia ihora Hina i roto i te ‘ūpe’a. ‘Ua tāpūpū Hina i te mau taura o te ‘ūpe’a mā te fa’a’ohipa i tōna mai’u’u rima roroa. ‘Ua ‘ite ihora te tahi ta’ata iā na ‘e ‘ua tā’amu i tōna rima i muri i te tua ‘e ‘ua ‘āfa’i iā na i Avera i reira tōna tāpe’ara’ahia.

I tera tau te fare tape’ara’a e vāhi i reira te ta’ata e tu’u ai i tōna tau ‘āvae i roto i te tumu ha’ari. ‘Ua ‘opanihia ‘o Hina e fa’a’ohipa i tōna mau mai’u’u rima roroa.

Te vahine taehae ‘e tōna rima raverave

Hina, te vahine taehae 'e te rima raverave nō Rurutu

Rara’ara’a pae’ore . ‘E’ere teie vahine i te vahine taehae.

‘Ua fa’aha’amātau ‘e ‘ua fa’a’amu ihora te mata’eina’a ia Hina i te taro ‘e te i’a ‘e ‘aita roa ‘oia i ‘amu. ‘Ua mana’o te nūna’a ē ‘aita Hina i po’ia, ua tia’i atura ratou ia po’ia roa ‘o Hina. I te piti o te mahana, ua fa’a’āpi rātou i te mā’a a Hina ‘e ‘aita ato’a ‘oia i ‘amu. Ha’apāpū a’era te tahi tahu’a i te mea ē ‘aita Hina e ‘ai nei i te mā’a ‘e ‘ai ra ‘oia i te ta’ata.

‘Ua fa’aea noa te tau ‘āvae ‘o Hina i roto i tumu ha’ari. ‘E mai reira mai tō Hina fa’aeara’a i ‘ō mā te ‘amu ‘ore ‘e tae noa atu i tō na matera’a. ‘Aita roa Hina i ha’apa’o noa a’e i te nūna’a o tei tāmata i te fa’arata iā na ‘e i te ha’api’i iā na i te paraparau. E vahine taehae mau ihoā ‘oia.

‘Ua papa’ihia te tahi mau tauiha’a ‘e te tahi mau pe’ue o tei rara’ahia i te fara i roto i tōna ana. ‘E ua riro teie mau tauiha’a rara’ahia e Hina te vahine taehae ‘ei hi’ora’a nā te mau vahine rurutu. ‘Aua’e Maoti Hina i riro mai ai te mau vahine Rurutu ‘ei mau vahine ‘aivāna’a nō te pae o te rara’ara’a ‘e tae roa mai i teie mahana.


‘Ā’ai nā roto i te reo farāni : Hina, la femme cannibale de Rurutu aux doigts de fée


Te tahi mau ‘ā’ai nā roto i te reo tahiti

Commentaires

Sources :

Pierre Verin, L’ancienne civilisation de Rurutu – ORSTOM 1969
Taaria Walker (dite Pare), Rurutu, Mémoires d’avenir d’une île Australe – Papeete : Haere Po, 1999.
Photo 1 Tressage Rurutu, Empire 1965.  Photo 2 Olivier Babin
Hurihia nā roto i te reo tahiti e TEVAATUA Aiarii