‘Ua ‘ite anei ‘oe ē, ‘ia inu ana’e i te pape ha’ari, tē huri nei ‘oe i to ‘oe vāha i ni’a iho i tō te hō’ē puhi pape ra ? Teie mai te ‘ā’ai nō Hina e te tumu ha’ari.

E puhi pape te ari’i

E ‘ahuru mā ono matahiti tō te ari’i vahine nehenehe nō Pape’uriri ‘o Hina. ‘Ua fa’aauhia ‘oia e tōna nā metua nō te fa’aipoipo iā Faaravaianuu te ari’i nō te roto nō Vaihiria. I te taime ‘a fārerei ai ‘o Hina ia Faaravaianuu, ‘ua huti ma’ue ‘oia. ‘E’ere e ta’ata, e puhi pape.

Ri’ari’a atu ra ‘o Hina, ‘e ‘ua horo ‘oia i te pae nō taiarapu ma i Vaira’o ia te atua Maui. Haere mai nei ‘o Faaravaianuu i rapae i te roto nō te tāpapa e ‘imi ia Hina. fa’a āteatea iho ra i te tahi purūmu haerera’a i roto i te fa’a nō Vaihiria.‘Ite iho ra te ari’i puhi pape ia Hina. I tō Māui ‘itera’a atu i tāua puhi pape rā, ri’ari’a roa ‘oia, ‘āfa’i atu ra i tāna na ti’i e piti e vaiho i ni’a i te mato nō te pārurura’a ‘e fa’amānuiara’a iāna. Roa’a atu ra te ari’i puhi pape ia Maui ‘e ‘ua tāpūpūhia ‘oia e toru ma’a tāpū. Pū’ohu iho ra i te upo’o i roto i te hō’ē ‘ahu tapa ma te horo’a atu ia Hina. Parau atu ra ‘oia ē:

« ‘Eiaha roa ‘oe e vaiho i teie pū’ohu i ni’a i te repo hau ‘oe a tāpae ai i tō ‘oe fare. ‘Ia tāpae ‘oe i te fare, e tanu ‘oe iāna i rōpū i te ‘āua o tō ‘oe marae. Nō te mea e faufa’a rahi tō teie upo’o. E roa’a mai iā ‘oe te tahi moiha’a nō te patura’a i tō ‘oe fare ‘e te tahi ma’a pape iti e te mā’a ato’a ho’i. »

E tupu mai te hō’ē tumu ha’ari.

‘Ua mo’ehia te fa’aarara’a a Maui

I tō Hina ho’ira’a, haere atu ra ‘ōna e hapu i te vai nā muri i tāna mau utuutu (servante). Vaiho atu ra ‘ōna i te ūpo’o o te puhi pape i ni’a i te ‘aihere ma te ha’amāna’o ‘ore i te parau ‘a Maui. Ha’apo’i atu ra te repo o te fenua i teie upo’o. I muri mai, ‘ua tupu te hō’ē tumu ha’ari teitei roa mai te puhi ra te huru e ‘ua huri te upo’o i ni’a i te mahana. Te reira ïa te tumu ha’ari mātāmua roa.

‘Ua tāpe’a te tumu ha’ari

I terā taime ‘aita ‘o Hina e nehenehe e ho’i fa’ahou i tōna fare. ‘Ua fa’aea noa ‘ōna i reira nō te aupuru ‘e nō te ha’apa’o i te tupura’a maita’i o teie faufa’a. Ma’iri noa ra te mahana tae roa i te ārea pa’urā ‘e ‘ua toe noa mai teie tumu ha’ari. Tāmata atu ra i te mau ta’ata i tōna mā’a e tōna pape monamona. ‘Ia ‘itehia e toru tāpa’o ‘ere’ere, e fa’aha’amana’o ‘oia i te mata e te vāha o te puhi pape. Nō reira, ‘ia inu ana’e i te pape ha’ari, e au ē, tē fa’ahiahia nei ‘oe i te ‘āpā atu i ni’a i te hō’ē vāha hui ari’i tahito ma te ‘ite ‘ore.

Tē pa’ura i vaiuriri tāpa’o riri nō te atua o te roto nō Vaihiria

‘Ia riri te atua nō te roto nō vaihiria, e tupu te tahi pa’ura e te mata’i pūai. I vaiuriri e mea huru ‘ino te reva, e mea pūai te ua, farara te mata’i. Aore hō’ē noa a’e mā’a e mau fa’ahou i ni’a i te tumu. ‘Ua mana’o ‘o Tauatea te hō’ē vahine nō vaiuriuri, e ‘ohipa tei tupu i te roto. Haere atu ra ‘ōna e hi’o i te roto.‘Ite iho ra ē ‘ua tano ihoā te mea tāna i mana’o noa nei.‘Ua topa roa te fāito pape ‘e ‘ua vai noa mai te tahi ma’a pape iti mārama e mea ora. ‘Ua ‘ore roa tōna re’are’a mai te mātāmua ra.

Nuutafaratea te marae o te puhi pape nō te roto nō vaihiria

I Vaiuriri, ‘ua fa’ati’ahia te hō’ē marae nō te puhi pape nō te roto nō vaihiria. ‘Ua tā’iri haere i te ‘autī nā ni’a iho nō te fa’aho’i fa’ahou i te roto i tōna huru mātāmua. Nā te reira i tāmaru i te riri o te atua nō te roto ‘o Faaravaianuu.‘Ua ‘auhune fa’ahou te mau mā’a hotū.

‘Ua vai mai te mau tāpa’o i ne’e haerehia e Faaravaaianuu

I teie nei, ‘ia ma’urere ana’e nā ni’a i te fa’a nō Vaihiria, e fa’aauhia te terera’a pape i tō te ‘e’a o te hō’ē puhi pape. E fa’aha’amana’o mai ‘ōna ia tātou i te vāhi o tā Faaravaianuu i haere nō te ‘imi ia Hina.


‘A’ai nā  roto i te reo farani: Légende de Hina et du cocotier


Te tahi mau ‘a’ai nā te mau tamari’i, nā roto i te reo tahiti


Commentaires

Sources :

Teuira Henry , Tahiti aux temps anciens. Société des Océanistes. 1962
© Illustration de Bobby Holcomb. Reproduction interdite sans autorisation

Hurihia nā roto i te reo tahiti e Larissa Faana