I ‘apato’erau hiti’a o te rā ‘o te motu na’ina’i roa a’e ‘oTetiaroa, te vai nei te tahi mau motu tei pi’ihia nā te mau motu manu. E rahira’a manu tē noho ra i ni’a iho i teie mau motu. I reira te ‘ā’ai o te manu Manuhere tei ‘ere i te here i te tupura’a.

Te taure’are’a ‘āpī ‘e te manu

I te maorora’a, te noho nei te hō’ē tamaiti pi’ihia ‘o Vaitahi i roto i te ‘oire iti nō Tetiaroa. E mea piri roa ‘o Tetiaroa ia Tahiti. 10 matahiti tō teie tamaiti ‘e e mea au roa nānā e ori haere nā te pae tātahi. I te hō’ē mahana i tōna ori haerera’a, ‘ua ‘ite mai nei ‘ōna i te hō’ē manu nehenehe roa.‘Aita ‘ōna i ‘ite atu ra i te tahi manu mai te reira. E huruhu reirei roa tōna, ‘ua rau tōna mau ‘ū ‘e e mea pura roa a’e tō te feti’a.

Huti mahuta roa ‘o Vaitahi nō te huru nehenehe ‘o teie manu.‘Ori mai nei te manu i mua i te tamaiti nei ‘e ‘ua au roa ‘oia. Tau atu ra teie manu nehenehe i ni’a i te pa’ufifi ‘O Vaitahi. Mai reira mai, ‘aita rāua i ta’a fa’ahou. Ha’uti noa atu ra rāua i roto i te miti.

I te ‘oire iti, mātou iho ra te mau ta’ata i tāua manu nei ‘e ‘ua au ato’a ho’i iāna. Nō reira te i’oa i topahia ‘o Manuhere

E māuiui rahi

Tae i te hō’ē mahana, ‘ua tupu te tahi ma’i rahi i ni’a ia Manuhere. ‘Aita ‘oia e tāmā’a ‘e e rere fa’ahou. Ta’oto roa iho rā ‘ōna.

Horohoro noa atu ra te mau huira’atira nō te ‘oire ma te ha’ape’ape’a. ‘Ua ‘imi haere i te mau rāve’a nō te rapa’au ia Manuhere ma te fa’a’ohipa i te mau aihere ato’a.‘Aita rā e ‘āpī i ‘itehia. ‘Ua tāmata te mau tumu ha’ari e te mau manu e tāhirihiri i te mata’i. ‘Ua tāmata ato’a te mau tiare e fa’ahuti iāna i tō rātou mau hau’a. ‘Aita rā tōna huru i tāui.

Ani atu ra ‘o Vaitahi i te tauturu i te atua nō te miti ‘o Vaihiti. A’o atu ra ‘o Vaihiti ia Vaitahi e māoro ia Manuhere i te hō’ē hinu ta’a’e. ‘Aita ihoā ‘o Manuhere e ha’uti’uti. ‘Ua tuōhia te ‘aivāna’a nō te manu i ni’a i te motu nō te haere mai e rave ia Manuhere. Tāmata atu ra te ‘aivāna’a i te pāmu i te māfatu nō te fa’a aho mai, ‘aita rā hō’ē mea i tupu mai.

Reo hīmene nō te here

Fou brun. Photo Manu

Fou brun. Photo Manu

‘Ia ti’a mai te mahana i ni’a i te ‘iriātai, ha’uti’uti iho ra ‘o Manuhere. I muri mai ‘ua matara mai tōna mata, ‘ua tā’iri’iri tōna pererau ‘e ‘ua ti’a marū noa mai.

Tuō iho rā :

« ‘Ua ora ! ‘Ua ora ‘o Manuhere »

E temeio teie ! ‘Ua ‘oa’oa roa rātou pa’ato’a ma te haru atu i te manu. Topa atu ra te hau ‘o Vaitahi.

Ma’a taime huru maoro, uihia atu ra i te manu e mea nāhea ‘oia i te ora fa’ahou mai. Nā te here i fa’a’ati a’e iāna i fa’aō mai i roto i tōna māfatu ‘e i fa’aara iāna.

Commentaires

Sources :

Pour tout savoir sur les oiseaux de Polynésie, visitez le site de notre partenaire, la Société d’Ornithologie de Polynésie MANU                                                                                                 Hurihia nā roto i te reo tahiti e Larissa Faana