Tē fa’ati’a nei teie ‘ā’ai nō te fenua nō Maiao e mea nāhea te i’oa ‘o Mo’o re’a i topahia.

‘Ua fānau ‘o Temaiatea vahine i te hō’ē huero.

I te mātāmua, tē fa’aea nei ‘o Temaiatea ‘e tāna vahine i ni’a i te fenua nō Tupuai- Manu tei pi’ihia ‘o Maiao. ‘Ua hapū ‘o Temaiatea vahine ‘e ‘ua fānau i te hō’ē huero. Rave mai nei ‘o Temaiatea i te huero nō te ‘āfa’i atu i roto i te hō’ē ana iti piri i tahatai o tei pi’ihia Vaionini.

I te hō’ē pō, ‘ua ‘ōramahia ‘o Temaiatea vahine. ‘Ua ‘ite ‘oia ē, ‘ua fānau ‘ōna i te hō’ē tamāroa ‘iri re’are’a. Ara mai nei ‘o Temaiatea vahine nō te fa’ati’a atu i tāna tāne. I te po’ipo’i a’e haere atu ra te tāne e hi’o i te huero tāna i vaiho i roto i te ana. ‘Ite atu ra ‘ōna ē, ‘ua parari te huero, e mo’o re’a mai tā tāna vahine i ‘ite i roto i tāna moemoeā.

Nō te ri’ari’a ‘ua fa’aru’e te metua i tā rāua tamaiti ‘o Mo’o re’a.

Pi’i atu ra ‘o Temaiatea i tāua mo’o ra ‘o Mo’o re’a. I roto i te ana, ‘ua fa’a’amu rāua tāna vahine ia Mo’o re’a tae roa atu i tōna pa’arira’a. I tōna rahira’a mai, ri’ari’a iho ra te metua vahine ma te parau atu i tāne ē :

« E fa’aru’e tāua ia Mo’o re’a, ‘ia ‘ore fātata roa ‘ōna e ‘amu ia tāua. »

‘Aita te tāne i fāri’i ma te pāhono atu ē :

« ‘E tamari’i ho’i teie o tā tāua i pi’i atu ‘o Mo’o re’a »

Nō te onoonora’a a te vahine, fāri’i atu ra te tāne i tōna hina’aro. Tarai atu ra ‘o Temaiatea i te tahi vā’a nō rāua, nō te horo atu i te hō’ē fenua ‘ē. I te taime a oti mai ai teie vā’a, pa’uma atu ra rāua ma te haere atu i te pae hiti’a o te rā. ‘Ua tāpae rāua i Tahiti, ma te tomo atu i roto i te ava nō Taapuna. Mai reira mai, ‘ite atu ra rāua i te tahi vāhi pūhapara’a i ni’a i te tara mou’a.

Tē ‘imi nei ‘o Mo’o re’a i tōna nā metua.

Tē mihi noa nei ‘o Mo’o re’a i tōna nā metua fānau tei fa’a’amu iāna. Nō te mea ‘aita tōna nā metua e ‘āfa’i fa’ahou mai i te mā’a, mana’o iho ra ‘ōna ē ‘ua fa’aru’e rāua iāna.

Haere atu ra ‘ōna i ni’a i te a’au o tei pi’ihia ‘o Ava-ava mou’a ‘oia ho’i tē terera’a atu te mou’a nā ni’a i te a’au. Nō te mea, ‘ua mana’o te ta’ata ē e mou’a terā e tere ra i ni’a i te a’au. ‘E’ere roa atu, ‘o Mo’o re’a ho’i teie e ne’e ra nā ni’a i te a’au. Tāpapa atu ra o’ Mo’o re’a i tōna nā metua i te pae hiti’a o te rā.

I te taime ‘o Mo’o re’a a ātea roa ai i te fenua, ‘ua ‘aro ‘ōna i te ‘ōpape nō Teara- Veri, ‘e ‘ua matara mai nei. ‘Aita e hu’a miti tō teie ‘ōpape teie rā, ‘ua haere roa tōna terera’a mai te veritara te huru.

‘Aro atu ra ‘o Mo’o re’a i te piti o te ‘ōpape o tei pi’ihia Tefara. Nō te mea, e ‘ōpape taratara mai te tumu fara ra te huru. ‘Ua matara fa’ahou mai ‘o Mo’o re’a, teie rā, ‘ua rohirohi roa ‘ōna.

‘Aro mai nei i te toru o te ‘ōpape tei pi’ihia Tepu’a, nō te mea e ‘ōpape pūai roa. ‘Ua riro te hu’a miti ‘ei hu’a pu’a.

Mai reira mai ‘o ‘Aimeho (i’oa mātāmua ‘o Moorea) i te pi’ira’ahia ‘o Mo’o re »a.

Commentaires

Sources :

Ara’i Temauri, juin 1961. A’Ai no te Mo’o, la légende du lézard. Bulletin de la Société des Études Océaniennes. n°138 Mars 1962, p 30
Illustration Sarahina : sarahina.over-blog.com/
Hurihia nā roto i te reo tahiti e Larissa Faana