Te rahira’a o te mau ‘utuāfare mā’ohi, e tāura ta’amu tō rātou i te hō’ē ‘ānimara. Te mau tāura tei ‘itehia ‘oia ho’i te ‘ūrī, te veri, te ‘ōtaha ‘e te mau ‘ānimara nō roto i te miti. Tē fa’ati’a nei ‘o Patricio Utahia i tōna fārereira’a i tōna tāura te tohorā i tua i Makemo.

‘Ua ‘amu mai te tahi i’a rahi ‘e ‘ua pūtōhia vau

‘O vau ‘o Patricio UTAHIA. ‘Ua fānauhia vau i te matahiti 1934 i Makemo. E 14 matahiti tō’u i te tupura’a i teie ‘ohipa.
I terā mahana, ‘ua fa’aoti au e haere e tautai i te va’u ‘aore rā i te ‘ā’ahi. Fa’aineine atu ra vau i tā’u mau moiha’a tautai ‘e haere atu ra vau e tautai. ‘Ua piri au i te ava. ‘Ua mātau vau i te hoe nā piha’i iho i te ava.

E tāora vau i tā’u aho ‘ānave, ‘aita i maoro roa ‘ua ‘amu mai te ‘ā’ahi. E huti mai au i roto i te va’a. Rave fa’ahou mai au i te piti ‘o te ‘āinu , ‘ua ‘amu mai te va’u ‘e ‘ua fa’aru’e fa’ahou i te matou. I tō’u harura’a mai i te 5 o te i’a, tē fa’ahoro nei te’ōpape i tō’u va’a i tua. Tāmau atu ra vau i te 6 o te ‘āinu ‘e taora atu ra. I tāua taime rā, e i’a rahi tei ‘amu mai. Fa’ahoro atu ra teie i’a iā’u i roto i te ‘ōpape i tua roa.

Te tāmau nei au i tā’u matau. E tā’iri noa te pōtaro uaua i ni’a i tō’u rima i te mau taime a tu’uhia ai. ‘Ua ‘oru roa tō’u rima ‘e te tāpe’a noa ra vau teie i’a 2 hora paha te maoro hou a huti mai i roto i tō’u va’a. E mea ātea roa te fenua nō Makemo. ‘Aita e ‘ite maita’ihia, nō te mea ‘ua ātea roa vau iāna. Tē māuiui noa nei tō’u rima. ‘Ia tāpe’a vau i tā’u hoe, ‘aita e mara’a ‘ia amo. Tei roto rā te i’a i te va’a. ‘Aita vau e ta’a fa’ahou, nā hea rā, nō te mea ‘ua ātea roa vau i te fenua.

E tohorā tei haere mai e tauturu iā’u

Mara’a mai nei te hō’ē tohorā nā pīha’i iho i tō’u va’a.’Aita vau i ‘ite e mea nā hea, teie ferurira’a i roa’a mai iā’u e hoe au i tō’u va’a i ni’a i tōna tua.Pou atu ra te tohorā i raro i te miti, nu’u fa’ahou vau i tō’u va’a. Mara’a mai nei te tohorā ‘e ‘ua mara’a ato’a tō’u va’a i rāpae mai i te miti. E mea nā reira tō te tohorā i te fa’aho’ira’a iā’u i ni’a i te fenua.

E mea huru maoro tō māua haerera’a mai, nō te ātea ho’i. Tē piri marū noa ra te tohorā i te ava a pārahi noa ā vau i ni’a i tōna tua i roto i tō’u va’a.

Tei roto mai te ‘ōpape i tāua taime nei, ‘āre’a rā i te taime vau a ha’amata ai i te tautau tei rāpae ïa. Tē fa’a ō mai rā te ‘ōpape i roto mai i te ava. I tō māua tāpaera’a atu, tāpiri iho rā te tohorā i pīha’i iho i te ava. Tomo iho rā i roto i te miti nō te tu’u atu iā’u.

Tūo atu ra vau nō te ha’amauruūru iāna ma te parau ē : « Mauruūru nō te ūtara’a mai iā’u nō te fa’aho’i mai. ‘Āhani ‘aita ‘oe, e mea pāpū roa e pohe au. ». I te reira taime, ‘aita vau i ha’amana’o e horo’a atu i te tahi i’a nō te ha’amauruūru iāna.

Te hō’ē orara’a māere

‘Ua fa’aho’i au i tō’u va’a ‘e tā’u mau moiha’a ‘e ‘ua ho’i au i te fare. Ani atu ra vau i tō’u metua tāne e tauturu mai ia’ū nō te amo i teie mau i’a. Fa’ati’a atu ra vau iāna i te ‘ohipa i tupu, ‘oia ho’i nā te tohorā i fa’aho’i mai iā’u i ni’a i te fenua nei.

Ani mai nei tō’u metua tāne ē :

« ‘Ua hōro’a ānei ‘oe i te tahi i’a nāna ? »
« ‘Aita i taime hia, ‘ua hopū ‘oi’oi i roto i te miti nō te fa’amāmā iāna .»

Pāhono iho ra tō’u metua tāne ē :

« E orara’a huru maere, e mea maere roa. »
« Nō tātou, e mā’a teie mau vārua nō te miti, teie ra ho’i ‘ua ‘ite roa teie tohorā e fifi tō’u. Haere mai nei e tauturu iā’u. »

‘Are’a rā tō tātou mau fēia fa’atere, ‘eita roa e ‘ite ē te vai nei te mau ‘utuāfare e fifi nei.
‘Ia fa’ati’a vau i teie ‘ā’amu, e tahe mai tō’u ro’i mata. Nō te mea, nō te miti ho’i te tohorā, teie rā ‘ua ‘ite mai iā’u i roto i te fifi. ‘E ‘ua haere mai ‘oia e tauturu iā’u.

‘Ua pa’uma vau i ni’a i tōna tua. ‘Ua huri ‘oia i tua i rāpae i te miti ‘ia ‘ore tō’u va’a e horo haere. E mea huru maoro i tō māua ho’ira’a mai, nō te ātea ho’i. ‘Aita te fare mōri e ‘ite maita’ihia.
Teie te ‘ohipa i tupu i ni’a iā’u.

Commentaires

Sources :

 Association Faafaite i te ao Maohi. Dany Carlson : Rencontre entre Patricio Utahia et une baleine au large de Makemo racontée à l’équipage de Faafaite le 24 juillet 2010.
Photo Sylvain Girardot www.plongee-photo-polynesie.com 
Hurihia nā roto i te reo tahiti e Larissa Faana