Hō’ē teie o te mau ’ā’ai rahi roa a’e i roto i te ’āpapara’a ’ā’ai mā’ohi. ’Ua mārei ’o Maui i te rā e te hō’ē ’ūpe’a nō te fa’ataere ri’i mai i tōna tere ’ia ’ama te i’a a te mau ta’ata rava’ai.

E mea poto roa te mau mahana

I te rahura’ahia i te ao, ’ua mana’o ’o ē, ’ōna ana’e teie e ha’a nei. Tē māta’ita’i ’e tē hia’ai nei ’oia i te orara’a o te mau ta’ata e ta’oto noa ra… ’Ōpua atu ra te mahana e ’āpe’e ia rātou. Nā’ō a’e ra :« E pa’i, e atua vau ». « E tīa’i mai te mau ta’ata iā’u, e nehenehe ïa vau e rave i tō’u hina’aro ! »

I te mau mahana i muri, e ti’a taere mai ’oia ’e tau miniti noa i muri iho, topa ’oia i muri ia Mo’orea, nō te tahi pō roa mau. Pō roa ho’i, tē hepohepo nei te Fenua. ’Aita atu ra e taime fa’ahou nō te fa’aineine i te ahimā’a.

’Ua ’oru’oru te ’utu o te vahine  a Maui , ’o Hina, i te ’ai-ota-noa-ra’a i tāna mā’a. ’Aita roa atu ’o Maui i māuruuru i te ravera’a a te mahana. ’Ōpua a’e ra e ’aro iāna.

E ’ūpe’a nō te mārei ia Rā

Haere atu ra ’o Maui e ti’i mai i te hō’ē ruru pōhue, e mau remu rōroa ’e te mau pa’a rā’au pa’ari roa a’e. I tōna fa’aotira’a i te ha’aputu i teie mau rā’au, firi atu ra i te tahi ’ūpe’a, hō’ē a’e firira’a i te mau pōhue, te mau remu, te mau pa’a rā’au ato’a ’e te hō’ē io rouru ’o Hina.

I te ao, e rohi ’oia i te mārama o te rā, i te pō, e rohi ’oia i te ’anapa o te mau feti’a. ’Eie ïa te rā e tere pe’epe’e noa nei i roto i te ra’i, tē rahi noa ra te ’ūpe’a.

’Ua oti te ’ūpe’a. Tīa’i noa atu ra ’o Maui ia Rā i pīha’i iho i te ’āpo’o nā reira ‘ōna e fā mai ai. ’Ua toro mai te hihi o te Rā o tei ha’amāramarama i te mau ’are ’e te mau ata. Tē puai noa atu ra. ’Ua ’oto te ta’i o te mau manu. Tā’ue atu ra ’o Maui i tāna ’ūpe’a o tei tāpo’i i te ’āpo’o.

‘Ua mau ‘o Rā

’Ua here te mahana. ’Ua pau te ’ōu’au’a  a Rā na roto i te ra’i , ’aita iho ā e rave’a, ’aita te ’ūpe’a a Maui i mutumutu a’e.

I reira, fa’aahu atu ra te mahana iā na , ’ua piha’a te miti, ’ua tavavā te fenua, ’ua pa’apa’a te mau taura ato’a o te ’ūpe’a. Remu, pohue, pa’a rā’au ;’aita rā tō Hina rouru. ‘Ua rohirohi roa o Rā.

Te ’euhe a Rā

I reira tō Maui tāpirira’a atu :
– Nā’u, Maui , i mārei i te rā.
E reo maru roa tō Rā i te anira’a :
-’A tu’u iā’u , e Maui.
-’Aita ïa. E vai mau noa ’oe nō tō’oe ’ino i ni’a i tā’u vahine ’e tā’u nūna’a. ’Ua pa’apa’a tō ratou ’utu i te tāpau ota ’e ’ua ’ī tō ratou mata i te pōiri. E vai mau noa ’oe !
-E Maui , mai te peu ’aita ’oe e tu’u iā’u , e mate au , ’e ’aita ato’a outou e ora ! ’A tu’u iā’u !
-Nā mua roa, ’a ’euhe mai e ’ama tā mātou i’a ’e te mā’a tupu hou a pōiri ai !
-Tē ‘euhe nei au !

Tu’u atu ra ’o Maui i te mahana ’o te pe’e i ni’a i te ra’i.

Mai reira tō Rā ti’a ’oi’oira’a ’e tōna ta’oto taerera’a. I te tahi mau taime, ’ia hi’ohia te topara’a mahana, e ’itehia te tahi ’ūpe’a iti matie : te rouru ïa ’o Hina tē rī i reira ’ia ’ore te mahana e ha’amo’e i tāna ’euhe…


Ā’ai nā roto i te reo farāni : Légende de Maui qui attrape le soleil 


Commentaires

Sources :

HENRY Teuira   – Tahiti aux temps anciens – Capture du soleil, Société des Océanistes. Edition de 1962 p 446. Récitée en 1825 par Hotu, Pufara-motu et Mo’o et complété en 1901 par Mme Nu’u Hills de Honolulu, Tahitienne de naissance.
DODD Edward, Maui Peu Tini, 1985, Haere Po
FAVRE Jean François, Maui et la naissance des îles, Légendes polynésiennes, 1992
Illustration © BOBBY: Maui attrapant le soleil, avec l’aimable autorisation de Dorothy et Sabrina
Hurihia e TERE Heremiti