E ’ā’ai i ni’a i te here ’utuāfare nehenehe mau ā te ’ā’ai nō te tumu ’uru – hō’ē metua tāne o tei hōro’a i tōna tino nō te fa’aora i tōna ’utuāfare i te tau o’e-’ei ha’api’ira’a nā tatou i mua i teie tau fifi !

E tau o’e i Rai’ātea

I muta’a iho ra , ’ua o’e te fenua nō Rai’ātea, i te tau o te ari’i ra Nohoari’i. Teie te parau i ni’a ia ’Uturoa (Ra’iātea) :

’O ’Uturoa i te Rere­-a-fara ( e fara te mā’a)
’O ’Uturoa i te fa’a-araea ( e araea te mā’a)
’O ’Uturoa i te Haha-teve ( e huru  ’Ape)
’O ’Uturoa i te tupa iri ava

Tupu a’e ra te aroha ’o Ruata’ata ’e tāna vahine, i tā rāua tamari’i e maha tē po’ia nei ’e ’o tei fa’ahepohia i te ’amu i te araea. Pa’uma atu ra ratou i ni’a i te mou’a, i roto i te hō’ē ana nō te ’ai i te maire.

I te hō’ē pō, ’ua parau ’o Ruata’ata i tāna vahine :

« E Rumauari’i e ! ’Ia ara ’oe i te po’ipo’i, e haere ’oe i rāpae, e hi’o ’oe i tō’u rima e rau ’uru ïa, e hi’o ’oe i te tumu ’e te ’āma’a e rua, tō’u ïa tino ’e tō’u na ’āvae, e hi’o ’oe i te mā’a menemene i ni’a iho, tō’u ïa upo’o ; te hune i roto, tō’u ïa arero. E rave ’oe e tunu i taua mā’a ra, e paru i te vai , pāhi te pa’a , ’a ’ai ,’e ’a fa’a’amu atu i tō tāua tamari’i ; e pa’ia roa ratou. »

I reira, haere atu ra ’oia i rāpae mā te vaiho atu i tāna vahine ’e te mau tamarii.

Te vāhi i reira te tumu ’uru e ti’a nei

I te po’ipo’i roa, ti’a a’e ra ’o Rumauari’i, haere atu ra i rāpae, ’ite atu ē, ’ua maru roa taua vāhi ra i te hō’ē rā’au purotu, ’e ’ua ma’iri te ’uru maoa i raro. Tē vai noa ra te mau mea ato’a i poro’ihia e te tāne ra i ma’irihia ai taua fa’a ra i te i’oa ia Tama’uru. ’Ua ’ite atu ra ïa iāna i te aura’a o te parau o te tāne, ’e rave ’oto noa atu ra i te mau mā’a, tunu iho ra, ; tamā’a  atu ra ’e te mau tamari’i.

Mā’imira’a i te mā’a  

I te hō’ē mahana, haere atu ra te mau teuteu ari’i i uta nō te rave mai i te puhi  ’e te ‘ōura. ’Ite atu ra ratou i te pa’a ’uru i roto i te pape, rave a’e ra ’e ’amu iho ra i te toetoe’a ri’i mā’a nō ni’a iho, parau atu ra : « E mā’a maita’i rahi teie ! Nō hea mai ra ? »
’Imi tu ra ratou i teie mā’a i roto i te fa’a ’e ’ite a’e ra i te tumu ’uru nui.

Fa’ahiahia atu ra ratou i taua tumu ra, i te tauperetau haere noa ra’a i raro ’e te rahi o te mā’a.

Ra’iātea, Taha’a ’e i Porapora

’Ua tā’ihi hō’ē ta’ata nō Taha’a i te hō’ē  a’a ’e ’āfa’i atu ra e tanu i Taha’a. Tupu atu ra ’e hotu atu ra.
’Ua pōfa’i te mau teuteu ari’i i te ’uru maoa ma te fa’atomo i te va’a o tei fa’a’ohipahia nō te mau ’ōro’a . Fa’ata’i a’e ra i te pū nō te fa’a’ite i te ’auhunera’a. Hoe atu ra i ’Opoa (Rai’ātea), te vāhi rahi e ’amu te ‘ōpū ari’i i te mau mā’a matamua.

’Ite iho ra te ari’i Nohoari’i i taua mā’a ra e mea maita’i roa. Fa’aue atu ra i te mau teuteu ari’i e ti’i e ’iriti mai e tāhiti i taua tumu ra i ’Opoa ’e ’arata’i ato’a mai i na fatu. ’Ua ani hō’ē vahine, ’o Toea-nui-’oehau te i’oa, i te tahi mau a’a o tāna i tanu i uta. Tupu atu ra te tumu i reira, i parauhia ai teie peho ra ’o Maiore. E i’oa atu ra teie nō te ’uru o te pi’ira’a ia Mahuru ari’i nō Ra’iātea i taua  i’oa ra ’Uru. E upo’o atu ra te i’oa o te ’uru ta’ata , nō te auraro ia na i te ravera’a i teie i’oa.

’Ua ’oto ’o Rumauari’i e na tama i taua rā’au ra, aita ra i maoro ’ua tupu mai ra te ohi nō te a’a i vai i uta, e ’uru pū atu ra te pupu ’e hotu ’oi’oi ana’e atu ra.

Tei pīha’i iho  taua vahine ra, ’ua ui atu ra :
 « E aha teie mā’a ? »
Parau mai ra taua vahine ra :
«  –  E ’uru.
     – Nō hea mai ’oia ?
  -Teie, nō roto mai i tā’u tāne ia Ruata’ata, o tei fa’ariro iāna iho ’ei ’uru mā’a nō te ’oto o ta māua tamari’i i te mā’a ’ore i teie nei o’e. »

Te 'uru

Sarahina. ’Ā’ai nō Ruata’ata ‘e te tumu ‘uru

Commentaires

Sources :

D’après la légende de Raiatea écrite en 1887 par Tupaia, maître d’école à Ra’iatea sous la dictée de son grand-père Tataura.
HENRY Teuira, Société des Océanistes – Tahiti aux temps anciens p 438.
Illustration, Légende du Tumu Uru par Sarahina.

Hurihia e TERE Heremiti