E tautai fa’ahiahia roa te tautaira’a o te hō’ū i te tutae fe’e i te fenua Tupua’i. Tē fa’ati’a nei teie ‘ā’ai i te parau o te tautaira’a i’a i te tutae fe’e ‘Orava i Tupua’i. 

I tera tau, ua pū mai te tahi fenua he’euri mai roto mai i te moana. I ni’a i teie fenua o tei pi’ihia ‘o Tumura’i (i’oa tahito ‘o Tupua’i) te noho nei te mau vahine ‘e te mau tāne. E fa’ahoho’ahia rātou i te mau atua ia au i tō rātou ti’ara’a ‘e tō rātou huru nehenehe. E ha’amori rātou i te mau atua o te natura mai ia Ātea, atua o te vāhi ; ‘Oro, atua o te ra’i ‘e te ānuanua ; Hiva, atua o te miti.

Te fe’e ‘Orava i Tupua’i

I ni’a i teie fenua, te noho nei e piti ta’ata ‘āpitihia ‘o Maraetoa tāne ‘e ‘o Maraetoa vahine. I te hō’ē mahana, ua haere Maraetoa e fa’a’ī i tāna ‘āfaru i te miti nō te fa’aineine i te mā’a. I tōna taera’a i te ‘ānavai pi’ihia Vaiharuru ‘ite atura ‘oia i te tahi ‘ohipa. Mai te ‘āfaru ra te rarahi o tera ‘ohipa e pāinu noa ra i ni’a i te pape.
‘Imi atura ‘oia i te tahi rāve’a nō te haru i tāua ‘ohipa ra. ‘E ia mau iā na i roto i tōna rima, ha’ahuri ihora ‘oia i tāua ‘ohipa ra.

‘Ua māere roa ‘oia nō te mea e ‘ohipa te vaira i roto i teie ‘apu pa’ari maita’i.
‘Ua rave ihora ‘oia i te tahi ‘ofa’i nō te tapahi i teie ‘apu. ‘E ‘ite ihora ‘oia i te tahi fe’e iti i roto i te ‘apu. ‘Ua tu’u ‘oia i tāua fe’e i roto i tāna ‘āfaru o tei ‘ī i te miti. ‘E ua horo pinepine atura ‘oia i tōna ra nō te fa’a’ite i tāna vahine.

Nō tō rāua ti’aturi i te mau tāpa’o o te nātura i hina’aro ai rāua e fa’a’amu i teie fe’e. Tera ra, e vitiviti roa tāua fe’e i te rahi. ‘E ‘aita roa atu e rāve’a fa’ahou nō te huna iā na. ‘Ite ihora te mata’eina’a i tāua ‘ānimara ra’a o tā te ‘āpiti ra ia Maretoa mā i fa’a’amu ‘e i ‘atu’atu maita’i.

Te moreiaura’a o te fe’e ‘Orava i Tupua’i

Fa’aoti ihora te mata’eina’a e fa’ateitei i teie fe’e ‘ei atua ‘āpī. ‘Ua fa’aineine rātou i te mau ‘upu nō te vāhi ti’ara’a o te marae ‘āpī i ni’a i Te Hau mapurotu. ‘Ua tu’u i nā pahu rahi e piti ia Rauamanoparere ‘e ia Rauareiparoro i ni’a i te marae. E ta’ira’a ta’a’ē tō te tahi pahu ‘e e ta’aira’a ta’a’ē tō te tahi atu pahu.

E pi’i ‘o Rauamanoparere i te mata’eina’a o te taha fenua. ‘E e pi’i ‘o Rauareiparoro i te mata’eina’a o te tahatai. ‘Ua ha’amau ato’a-hia te ‘ūmete rahi Taitehepu ‘ei rāve’a nana’ora’a i te i’oa o te mau feti’i mana o te fenua.
‘Ua ‘āmuimui rahi maira te mata’eina’a i tāua mahana ‘ōro’a ra. Te mahana nō te ‘āvarira’a i te marae ‘āpī ‘e te moreiaura’a o te atua ‘āpī ‘Orava i Tupua’i.

‘Ei ō i te atua ‘āpī tei papetitohia « Tearamoana », ua ravehia e piti tāure’are’a ‘o Titoari’i ‘e ‘o Heinatoa. ‘Ua amohia rāua ‘e ua tā’amuhia rāua i ni’a i te mato tāfare Natitai i ni’a i te miti.

Légende de la pieuvre O'rava de Tubuai. Illustration Vashee

Te ‘ā’ai o te fe’e ‘Orava i Tupua’i. Hoho’a Vashee 2019.

‘Ua pohehae te ma’o

I tera taime, ua vai te ma’o rahi ia Ma’o-Tuanui i piha’i noa iho i tera vāhi. Nō tōna pohehae rahi i te ‘ōro’a fa’ahanahanara’a ia Tearamoana i hina’aro ai ‘oia e ha’apohe i tāua fe’e ra.
‘Ua tupu ihora te tahi ‘arora’a i rotopū ia rāua ‘e ua pohe ihora rāua e piti. ‘Ua pe’e te fe’e i roto i te ‘āputo o te moana. ‘E ua ‘ī roa Ma’o-Tuanui i te miti ‘e ua paremo ‘oia.
‘Ua vai noa te tutae fe’e o Tearamoana i ni’a i te moana. I te hāu’a ‘ino o te tutae fe’e, ua vai e rave rahi huru i’a i ni’a i te moana.

Mai te reira tau i riro ai te tautaira’a i te tutae fe’e ‘ei tautai fa’ahiahia i te hō’ū i Tupua’i.


‘Ā’ai nā roto i te reo farāni : Légende de la pieuvre ‘Orava de Tubuai 


Te tahi mau ‘ā’ai nā roto i te reo tahiti


Commentaires

Sources :

Mélinda Bodin, Tuarae Tinorua. Te ‘ā’ai o ’Orava, te fe’e. CRDP
YouTube : https://youtu.be/qwxnvVccpUc
Hurihia nā roto i te reo tahiti e TEVAATUA Aiarii