Nā Raiatea mai te terera’a mai teie tamahine ‘o Vehiatua te i’oa. ‘Aita atu te hāviti o teie tamahine i te nehenehe o te tahi ari’i vahine. Nō tōna ‘aravehi i te ‘au i te ‘are i hina’aro ai ‘oia e tata’u i te ‘ōro’a hōrue i Teahupo’o mā te ‘āpe’ehia e tōna e toru hoa ia Huiatere, Hina ‘e ‘o Teurutu. Teie mai te ‘ā’ai o Vehiatua te vahine hōrue.

Te ‘ōro’a o te hōrue

‘Ua tae i te mahana nō tāua ‘ōro’a ra. E mea nehenehe ‘e te hu’a ho’i te mau ‘are e tā’iri nei i ni’a i te tahatai. Tē ta’i nei te mau pahu ‘e te haere mai nei te mau taure’are’a tamahine ‘e te mau taure’are’a tamaroa mā te ‘ori ‘e te ‘oa’oa ‘e mā te heihia e te mau tiare.

Mo’e atu rātou i raro i te mau ‘are ‘e e iho fa’ahou mai rātou i muri mai i te mau ‘are. I muri mai, e ‘au rātou i te ātea roa nō te tere i ni’a i te mau ‘are ‘ei ‘āfa’ira’a ia ratou i ni’a i te tahatai. E au rātou i te mau manu ia ti’a ana’e rātou i ni’a i tō rātou mau ‘iri fa’ahe’e. A maevahia ai rātou e te mau tuō ‘e te mau pōpō i tō rātou taera’a mai. E ‘ōro’a nehenehe mau.

Te ‘are i Teahupoo. Hoho’a patahia e Pierre Lesage.

Te mata’i o vehiatua te vahine hōrue

I te taime fa’arevara’a ‘aita roa ‘o Vehiatua ‘e tōna mau hoa i horo i roto i te miti. ‘Ua rave te feia māta’ita’i i te fa’a’ino i nā tamahine to’omaha, ‘aita roa ra Vehiatua i ha’apa’o a’e. ‘Ia hiti te mahana i ni’a i te ra’i, e tāhiri mai te mata’i Arue roa ‘e i tera taime parau atura Vehiatua i tōna mau hoa : « Tera mai tō tātou mata’i. ‘A hi’o ! ».
‘E ua ti’a ihora rātou i ni’a. E mau tamahine hāviti mau o tei tāvaihia te tino e te mono’i. Fa’a’ati ihora rātou i tō rātou ‘ari’arira’a tino ‘e tō rātou ‘a’ī i te rau’ere tī. ‘E ua rave ihora rātou i tā rātou ‘iri fa’ahe’e ‘e ua haere atura i te pae miti.

Vehiatua i te mata’i, te tama o te mata’i

I tō rātou ‘aura’a, ua hau te ‘ōti’a ha’arevara’a mātauhia nō te hōrue. ‘E ua tia’i rātou i te tahi ‘are rarahi. Mai te tahatai atu tō te feia māta’ita’i ‘itera’a ia Vehiatua i te ti’ara’a i ni’a. Mai te huru ra ē te haere ra ‘oia nā ni’a i te miti. Hōhora ihora ‘oia i tōna rouru o tāna i ha’avī i ni’a i tōna tino. E vahine hōrue mau ihoa ‘o Vehiatua.

Parau ihora Vehiatua mā te reo pīnai’na’i ē : « ‘O vau teie ‘o Vehiatua-i-te-mata’i, te tama o te mata’i, te tama e ti’a i ni’a i te ‘are o Ta’aroa ».  I tōna hōruera’a  i ni’a i te mau ‘are, ua ‘ana’ana mai tōna ‘iri teatea i roto i te miti. ‘Ua po’i roa tōna tino i tōna rouru ‘e ua he’e maira ‘oia ‘e tōna mau hoa mai te mau manu e he’e i ni’a i te miti ‘ana’ana.

‘Ia piri atu rātou i te pae tahatai, ua pa’a’ina ihora te mau pōpō o te feia māta’ita’i mā te parau ē: « E mea nehenehe mau! E mea nehenehe mau! ». ‘Ua tāmau noa rātou i te pōpō ‘e ua ta’i roa te ‘oto o te mau pa’ipa’i rima i roto i te tari’a o te ari’i.

‘Ua pohehae roa te ari’i

‘Ua ani ihora te ari’i Teihe moe roa : « ‘O vai te pōpōhia nei mai teie ? »
– « ‘O Vehiatua-i-te-mata’i »

‘O vai tena ‘o Vehiatua ?
– « Te tamahine hōrue tei haere mai ‘e tōna e toru hoa mai te mau fenua i raro nō te tata’ura’a hōrue ».

‘Ua fa’aue ihora te ari’i : « ‘A haere e parau i te nūna’a ē ‘o vau ana’e, ‘o Teihe moe roa i Matahihae te ari’i o Teahupo’o. ‘Ia ‘ore roa tō Tahiti ia ‘ite ē ua pōpōhia te tahi atu ta’ata ‘ē i Teahupo’o’ nei. ‘A parau atu i tāua ta’ata ra ē mai teie nei ‘e’ita ‘oia e pi’i fa’ahouhia ‘o Vehiatua i te mata’i. I teie nei nō’u tera i’oa. E ti’a iā na ia fa’aru’e ia Teahupo’o i teie nei.

‘E mai reira mai tō te ari’i ravera’a i te i’oa o tāua tamahine ra ia riro te mau ‘āruera’a ato’a nō na.


‘Ā’ai nā roto i te reo farāni : Vehiatua, la surfeuse qui a marqué l’histoire de Teahupoo


Commentaires

Sources :

Hina Raurea Vehiatua te matai, œuvre de Sarahina présentée à l’exposition « Hina, déesse de la féminité », en 2007 http://sarahina.over-blog.com;
Mémoires de Marau Taaroa, dernière reine de Tahiti, Société des Océanistes 1971, p 183.
Hurihia nā roto i te reo tahiti e Tevaatua Aiarii.