’Ia au i te mau parau, nō te hō’ē i’a nō te fenua Ra’iātea ’e o tei tere na te moana ma te haere i hiti’a o te rā mai ’o Tahiti. Tera te parau i roto i te ’ā’ai nehenehe mau nō Terehe, pi’i ato’a hia ’o Tahiti Nui.

Mā te hapu i roto i te ’anavai i te fenua nō Havai’i Nui, ’ua ’ōfati ’o Terehe i te hō’ē ture. Riri mai ra te mau atua ’e fā mai ra te hō’ē tuna nui mai roto mai i te hō’ē ’ō’ō i raro i te tahora papa ’e ’ua horomi’i noa i taua poti’i ra.  ’Ua ’amu ato’a ’oia i te hō’ē tāpū fenua, o tei fa’ata’a ia Havai’i. Riro mai nei na tuha’a fenua e piti ’o Ra’iātea ’e ’o Taha’a. Taui mai nei te tuna nui ’ei i’a nui pi’ihia Tahiti Nui. ’Imi atu ra ’oia i te hō’ē ’ē’a ’e riro atu ra ’ei motu.

Havai’i Nui

I muta’a iho ra, ’ua riro ’o Ra’iātea ’e ’o Taha’a ’ei hō’ē noa fenua tei pi’ihia ’o Havai’i nui. I te hō’ē mahana i ni’a i teie fenua, ’ua ’ōpua te mau tahu’a e patu i te hō’ē marae ’āpī ’e hō atu ra i te hō’ē tapu. ’Aita te mau moa e nehenehe fa’ahou e ’ā’aoa ; ’aita te mau ’ūrī e nehenehe fa’ahou e ’aoa. ’Aita te mau ta’ata e nehenehe e hāhaere.

Tera ra, i te hō’ē mahana, ’ua ’ōpua ’o Terehe, hō’ē pōti’i hāviti roa e fa’aro’o ’ore i te fa’aotira’a a te mau atua. ’Ua haere ’oia e hapu i roto i te ’anavai i pīha’i iho i te fare. Riri a’e ra te mau atua ’e fā mai ra te puhi nui e horomi’i a’e ra ia Terehe.

’Ua uruhia ra teie puhi i te vārua ’o Terehe ’e ’ua taehae iho ra ’oia mā te horomi’i i te rōpūra’a o te fenua nō Havai’i Nui. Riro atu ra teie na tuha’a fenua nō Havai’i Nui ’ei piti motu ta’a’ē : Ra’iātea ’e Taha’a. ’Ua riro te tino o te puhi ’ei hō’ē i’a iti rahi. Haere mai ra ’o Terahunui, hō’ē ’aito a Ta’aroa, e arata’i iā na i tōna haere’a.

Te i’a Tahiti Nui : e fenua

’Ua topahia teie i’a i te i’oa nō Tahiti Nui. I tōna tāpaera’a atu, i te taime ha’amaura’a i te i’a, ’aita hō’ē noa a’e aito i nehenehe e tu’u iā na noa atu to ratou itoito. Haere mai nei ’o Tāfa’i-upo’o-tu, ’aito o tei haere i Tupua’i nō te ti’i atu i te to’i mo’a i pīha’i i te ari’i Marere Nui. Teie ra, e mea teiaha roa teie to’i . I reira ïa tō Tāfa’i ta’ura’a iā Tinorua, te fatu nō te moana. Māmā a’e ra te to’i ’e mutu a’e ra te mau taura e tape’a nei i te i’a.

Riro mai nei te i’a rahi ’ei fenua, ’o Tahiti ïa. Te mou’a teitei roa a’e (’Orohena), te ’orohena ïa o teie i’a. ’Ei tara muri, ’o Tahiti iti ’e Mo’orea : te pitira’a ïa o te ’orohena. E topatopa ‘o Teti’aroa ’e nō Meheti’a nō te i’a i te taime a fa’atumu ai te i’a i Hitia’a.

Te tahi mau ’ā’ai na roto i te reo tahiti

Commentaires

Sources :

Légende de Terehe, récitée en 1822 et 1824 par le roi Pômare Il, par Mahine et Tamera. Tahiti aux temps anciens pp.454-56
Archives Tahiti Heritage
Illustration Sarahina
MT
Hurihia e TERE Heremiti