E ‘ā’ai tahito teie nō Rimatara. Tē fa’ati’a nei teie ‘ā’ai ē, te mauruūru ‘ore nei te hō’ē vini’Ura i tōna mau huruhuru ‘ū rehu. Haere atu ra e ‘eiā mai i te mau huruhuru ‘ū rau o te tahi manu ‘ē atu. Teie mai tōna ‘ā’amu.

Te meho Moho

I te mātāmua roa, te meho Moho te manu nehenehe roa a’e i Rimatara. E mea au roa nā te ta’ata e māta’ita’i iāna nō te pura o tōna mau ‘ū rau. Teie te mau ‘ū rau o tōna mau huruhuru e ‘itehia : te ‘ute’ute, nīnamu, matie, ‘e te re’are’a.

Te vini ‘Ura

E mea rehu pohepohe roa te ‘ū o te mau huruhuru o te vini ‘Ura. ‘E’ere roa teie manu e mea tāo’a rahi hia e te ta’ata, nō atu tāna mau ha’uti ta’a’ē ‘e tāna mau hio ‘oe’oe nā roto i te uru mei’a.

‘Ua pohe hae roa te ‘ura ia Moho : fa’ahīna’aro atu ra ‘o ‘Ura i te nehenehe ‘o Moho. ‘Ua hīna ato’a ‘ia roa’a iāna i te tahi mau huruhuru nehenehe roa a’e tō te Moho ra. Teie ra, nāhea rā te mau ‘ū ‘o Moho e roa’a mai ? E tano roa ‘ia tīa’i te tahi taime tano nō te tāviri ia Moho.

Légende de la perruche rouge, Vini 'Ura de Rimatara, Australes. Coll. Manu

Te ‘Ura vaero ‘e te Moho (te manu ‘eia ‘ū)

Ma te mata atu i te manu nehenehe, tīa’i noa ra te ‘Ura ‘ia tā’oto’oto tāua manu nei i te avatea. Tāpiri marū noa atu ra nō te ‘eiā mai i te ‘ū matie o te pererau. Fa’aitoito atu ra i te ‘eiā mai i te ‘ū re’are’a o te tua. Ma te ‘ore ihoā te Moho e hā’uti’uti, rave mai nei i te ‘ū ‘ute’ute o te muara’a. Ma’a taime iti ‘e ‘ua roa’a ato’a mai te ‘ū nīnamu o te upo’o. Hou a ‘eiā ato’a mai i te ‘ū puātou o te ‘āvae, ‘ua hīna’aro ‘ōna e ‘eiā ato’a i te ‘ute’ute o te mata.

Ara tā’ue mai nei te Moho. ‘Ite atu ra ‘oia ē, ‘ua mo’e tōna mau ‘ū. Nō te ha’amā rere iho ra e tāponi i te vāhi haumi.

Mai reira mai, ‘aita te Moho rehu ‘āvae puātou, mata ‘ute’ute e fa’a’ite mai iāna i te tahi atu mau ‘āimara. Fa’aea tāponi noa ra ‘oia i raro a’e i te mau ‘aihere roa. E māpiha mai ‘oia i te ‘ā’ahiata. ‘Are’a rā te ‘’Ura ha’uti noa ra nā ni’a i te mau ‘āma’a ma te hio haere ‘ia hi’ohia ‘ōna e tōna nehenehe.


‘a’ai na roto i te reo farani: Légende de la perruche de Rimatara


Commentaires

Sources :

Utia Puara – Texte et dessins – Manu n°39 Juin 2002
Manu. Société d’Ornithologie de Polynésie

Hurihia nā roto i te reo tahiti e Larissa Faana